„Profetul meu este Durer. Cu cat meditez la perindarea veacurilor, cu atat ma conving ca unica imagine capabila sa-i dezvaluie sensul este aceea a Calaretilor Apocalipsei. Timpul nu inainteaza decat strivind sub tavalugul lui multimile; cei slabi vor pieri, cei tari asijderea, si chiar acesti calareti, in afara de unul. Pentru el, pentru infricosata lui faima au patimit si au urlat veacurile. Il vad crescand la orizont si aud deja gemetele, chiar strigatele noastre. Iar noaptea ce ne va pogora in oase ne va aduce nu pacea, cum a facut-o pentru Psalmist, ci groaza.“ (Cioran)
